Instruire SSM

TEST

Daniel Dodoc — Thu, 18 May 2017 08:34:35 GMT

TEST TEST

Forum - Modulul 2

Tilia Bousios — Mon, 08 May 2017 10:13:41 GMT

Forum - Modulul 1

Daniel Dodoc — Mon, 08 May 2017 10:13:31 GMT

Apăsaţi aici pentru ajutor cu Exerciţiul - Modulul 2 (clone)

Daniel Dodoc — Mon, 08 May 2017 10:13:00 GMT

Apăsaţi aici pentru ajutor cu Exerciţiul - Modulul 1

Daniel Dodoc — Mon, 08 May 2017 10:12:00 GMT

Rezultate

Daniel Dodoc — Sat, 06 May 2017 13:53:17 GMT

Toate rezultatele proiectului (indiferent dacă sunt considerate rezultate imediate sau rezultate de impact) reprezintă efortul comun al tuturor partenerilor din proiectul AGROSH+, iar responsabilitatea și drepturile sunt împărțite de aceștia. Având în vedere acest fapt, este de asemenea important de menționat că fiecărui partener i-a fost desemnat un rol clar în implementarea activităților proiectului și, prin urmare, în dezvoltarea rezultatelor proiectului.

Dintr-o perspectivă descriptivă rezultatele proiectului sunt împărțite în 2 (două) categorii: rezultate tangibile - cele care vor genera un rezultat tangibil (document, site web și alte mijloace media) și rezultate intangibile - cele care vor conduce la un nivel sporit de cunoștințe, la un nivel mai înalt de capacitate instituțională (pentru partenerii de proiect), la creșterea cunoștințelor pentru cursanți (cunoștințe avansate, aptitudini nou dobândite, atitudini schimbate) și o mai mare specificitate și servicii actualizate (servicii de Securitate si Sănătate in Munca si Medicina Muncii) din sectorul agricol.

În categoria rezultatelor tangibile se regăsesc 13 rezultate intelectuale (IO) care vor fi produse pe parcursul întregii vieți a proiectului. Ele sunt după cum urmează:

Studiu comparativ - Sisteme de Securitate și Sănătate in Munca;
Curriculum pentru Curs 1 de formare și Dosar de acreditare - Experți în Securitate și Sănătate in Munca;
Curriculum pentru Curs 2 de formare și dosar de acreditare – Medici de Medicina Muncii;
Curs 1 Materiale de instruire - Experți în Securitate și Sănătate in Munca;
Curs 2 Materiale de instruire - Medici de Medicina Muncii;
Pachetul de evaluare curs 1 - Experți în Securitate și Sănătate in Munca
Pachetul de evaluare a cursului 2 - Medici de Medicina Muncii
Specificații tehnice, plan și ghid utilizare pentru platforma de e-learning
Platformă de e-learning (pentru ambele cursuri);
Ghid pentru practica SSM în sectorul agricol;
Articolul care urmează să fie publicat în revistele OSH
Concept și mesaje pentru instrumentele pachetului de diseminare
Concept și propuneri de curriculum și schimbări de conținut pentru învățământul postuniversitar / postuniversitar

În cadrul categoriei rezultatelor intangibile am putea enumera (fără a ne limita la) următoarele:

Competențe crescute ale cursanților (ilustrate în mod deosebit prin cunoașterea lor sporită, atitudinile schimbate și noile competențe dobândite)
Creșterea capacității instituționale a partenerilor de proiect în gestionarea cursurilor de formare în domeniul SSM și medicina muncii, atât la nivel național, cât și la nivel european;
Creșterea specificității, a calității îmbunătățite și a actualizării serviciilor de SSM oferite companiilor agricole;
Creșterea adaptabilității la cerințele europene datorită standardizării cursurilor de formare în țările partenere;
Creșterea nivelului de informații privind rezultatele proiectului în rândul comunităților interesate și relevante (experți în domeniul securității și sănătății în muncă, medicii de medicina muncii, experți în agricultură, experți în sănătate publică, experți în medicina din mediul rural etc.).

Rezultate menite sa fie publice vor fi de asemenea publicate si pe Platforma Rezultatelor ERASMUS+ impreună cu descrierea proiectului si informațiile de contact relevante.

Parteneri

Daniel Dodoc — Sat, 06 May 2017 13:46:31 GMT

Proiectul AGROSH+ ("SSM+ pentru sectorul agricol European - Stimularea creșterii economice în zonele rurale prin cresterea capacității furnizorilor (și beneficiarilor) de servicii de medicina muncii și de servicii de SSM") constituie efortul comun a 5 parteneri venind din 4 tari. Fiecare partener contribuie la acest parteneriat cu un set unic de competente care garanteaza faptul că rezultatele obtinute pana la sfarsitul proietului vor reflecta multiple perspective nationale, dar si multiple perspective profesionale (fiecare partener are obiective specifice rezultate din rolul sau la nivel national); scopul general si comun al tuturor partenerilor fiind dezvoltarea cunostintelor expertilor de Securitate si Sanatatea in Munca (SSM) si medicilor de Medicina Muncii (MM).

Fiecare partener are experiență relevantă in domeniul proiectului și fiecare dintre vine cu o experiență diferită într-unul din cele 2 (două) domenii abordate de proiect (Securitate si Sanatatea in Munca si Medicina Muncii) Din acest motiv, partenerii, deși sunt implicați în toate activitățile proiectului, contribuie într-o mai mare măsură fie in aria Securitatii si Sanatatii in Munca, fie in aria Medicina Muncii, pe baza competențelor aferente organizațiilor. Aceste diferențe sunt vizibile în modalitatea în care partenerii vor fi implicați în cadrul activităților de Learning / Teaching / Training (Învățare / Predare / Instruire).

Mai jos este prezentată o scurtă descriere a fiecarui partener, precum și amploarea și particularitățile implicării acestora în proiect.

FUNDAȚIA ROMTENS este o organizație neguvernamentală privata (ONG), înființată în 1998 și declarată de utilitate publică în 2008 (conform Ordinului Guvernului nr. 509/mai 2008). Domeniile sale principale de acțiune sunt Sănătatea Publică, Promovarea Sănătății la Locul de Muncă, Medicina Muncii, Securitatea și Sănătatea in Munca și Managementul Proiectelor (cu un accent deosebit in Evaluarea Proiectelor sau Programelor). În ultimii 17 ani, Fundația Romtens si-a dorit să obțină o expertiză avansata în domeniul Promovării Sănătății la Locul de Muncă și, prin urmare, și-a dedicat majoritatea eforturilor pentru dobândirea de cunoștințe și pentru dezvoltarea și implementarea de proiecte in acest domeniu. Astfel ca a devenit membru al mai multor rețele europene de sănătate publică, precum Rețeaua Europeană de Promovare a Sănătății la Locul de Muncă (ENWHP), Rețeaua Europeană de Instruire și Educație în domeniul Sănătății Publice (ENETOSH), Alianța Europeană pentru Sănătatea Publică (EPHA).

Fundația ROMTENS a participat la peste 50 de proiecte europene de la data înființării fie ca solicitant, fie ca partener. Are o vastă experiență în domeniul SSM și domeniul formării profesionale. În ultimii 5 ani, Romtens a organizat cursuri de formare în domeniul SSM, acreditate de către Agenția Națională de Calificari (ANC) pentru aproximativ 200 de angajați și manageri pentru obtinerea de specializări ca “Specialist in domeniul SSM” (Cod COR: 226302, curs de 80 de ore) sau “Inspector in domeniul SSM” (Cod COR: 325723, curs de 40 de ore). De asemenea, Fundația Romtens a desfășurat cursuri de formare profesională pentru Promovarea Sănătății la Locul de Muncă pentru a spori cunoștințele profesionale ale medicilor de Medicina Muncii din Slovenia și Romania.

Deopotriva, Fundația ROMTENS are experiență în testarea și promovarea de intrumente/materiale de instruire aplicate in cadrul unor programe de formare organizate in companiile din domeniul construcțiilor, programe care le oferă acestora posibilitatea de a dezvolta seturi de instrumente si implementa activitati eficiente pentru a influența comportamentul lucrătorilor.

Fundația ROMTENS va coordona activitatile partenerilor, va asigura managementul de proiect și evaluarea acestuia și va fi implicată în toate activitățile proiectului.

Fundația ROMTENS este gazda primei Întâlniri Transnaționale (1^st Transnational Meeting) de la București și va găzdui, de asemenea, un eveniment de diseminare si exploatare a rezultatelor proiectului (Multiplier Event).

Informatii aditionale:

Website: www.romtens.ro
AGROSH+ website: www.romtens.ro/agrosh
Date contact: Theodor Haratau – Manager de proiect
Email: theodor.haratau@romtens.ro , Tel: +40 21 637 3002

Institute of Preventive Medicine Environmental and Occupational Health - PROLEPSIS (Institutul de Medicină Preventivă, Mediului și Sănătății Ocupaționale) este o organizație civilă nonprofit care a fost înființată în 1991 în Atena, Grecia și care are în prezent 35 de angajați. Având o credință puternică în faptul că sănătatea repezintă un drept fundamental, PROLEPSIS și-a asumat un rol principal în domeniul Sănătății Publice încă de la înființare, prin elaborarea și punerea în aplicare de initiative cu privire la diverse probleme de sănătate și în diferite sectoare care vizează o gamă largă de audiențe, precum femeile, migranții, adolescenții și diferite tipuri de grupuri profesionale, cum ar fi profesioniștii în domeniul sănătății, precum și factorii de decizie politică, alte ONG-uri și factorii de decizie din domeniu.

În calitate de coordonator și partener în aproximativ 30 de proiecte cu cofinanare europeana și numeroase proiecte naționale, PROLEPSIS implementează inițiative de cercetare, aplicații educaționale în cooperare cu alte instituții în domeniile promovării sănătății, educației pentru sănătate, cercetării medicale, schimbării politicilor și inegalităților în materie de sănătate .

Institutul PROLEPSIS are o experiență îndelungată în domeniul Securității și Sănătății la Locul de Muncă și al Promovării Sănătății la Locul de Muncă dovedită de numeroasele proiecte implementate și în derulare în acest sector.

În ceea ce privește educația și formarea, PROLEPSIS are o experiență vastă și cuprinzătoare, care include: organizarea și implementarea de seminarii și programe educaționale pentru medici care lucrează în mediul rural; organizarea de seminarii pe tema eticii medicale în cercetarea clinică, pentru medici și cercetători, cercetarea problemelor legate de formarea profesioniștilor din domeniul sănătății în UE și proiectarea unor instrumente educaționale inovatoare; proiectarea și realizarea unui program educațional pentru instruirea jurnaliștilor în domeniul rapoartelor de sănătate; dezvoltarea unui instrument educațional de promovare a sănătății la locul de muncă, axat pe femei; colectarea, analizarea și compararea informațiilor privind conținutul educației și formării profesionale inițiale și continue în domeniul sănătății publice pentru profesiile din domeniul sănătății în 19 țări europene. Mai multe dintre proiectele actuale derulate de catre PROLEPSIS îmbogațesc experiența sa semnificativă în instruirea pentru diverși profesioniști din domeniul sănătății.

PROLEPSIS va fi implicat în toate activitățile proiectului, dar va contribui decisiv la câteva rezultate intelectuale. Experții PROLEPSIS vor propune conținut pentru programele de training și vor elabora documentele pentru asigurarea acreditării UEMS-EACCM pentru "2nd Joint Staff Training-Testing Course 2" (al doilea curs comun de pregătire a personalului de formare pentru Curs 2), pentru care va acționa ca principal organizator în Atena, Grecia. De asemenea, bazându-se pe programele aprobate, experții PROLEPSIS vor elabora materiale de instruire pentru experții în domeniul SSM si medicii de MM. Ei vor participa la ambele cursuri de testare: "1st Joint Staff Training-Testing Course 1" și the "2nd Joint Staff Training-Testing Course 2". Experiența vastă a acestui partener va fi, de asemenea, utilizată în elaborarea Ghidului pentru practica SSM în sectorul agricol. Această experiență este motivul pentru care PROLEPSIS este implicat și în atingerea rezultatului: "Implementation of Course 2-Occupational Medicine for Agriculture" (Organizarea Cursului 2 –Medicina Muncii pentru agricultură) alături de UMFVBT și de Fundația ROMTENS.

PROLEPSIS va găzdui o întâlnire transnațională la Atena și un eveniment de diseminare si exploatare a rezultatelor proiectului (Multiplier Event).

Informații adiționale:

Website: www.prolepsis.gr
AGROSH+ website: www.prolepsis.gr/agrosh
Date de contact: Pania Karnaki, Membru al Echipei de Management
Email: p.karnaki@prolepsis.gr , Tel: +302106255700

Fundația "Center for Safety and Health at Work“ (Centrul pentru Securitate și Sănătate la Locul de Muncă) - FCBZR este o organizație neguvernamentală nonprofit, înființată în 2011 și care operează în Bulgaria. De-a lungul anilor, FCBZR a înființat douăsprezece cluburi de Securitate si Sanatatea in Munca (SSM) în Bulgaria pentru profesioniștii din domeniul Securitate si Sanatatea in Munca.

Fundația FCBZR lucrează la îmbunătățirea nivelului de calificare și conștientizare a profesioniștilor din domeniul Securitate si Sanatatea in Munca în Bulgaria, încearcă să crească prestigiul profesiei și sprijină dezvoltarea profesională și constituirea de Cluburi membre în domeniul SSM.

Fundația FCBZR este membru al Rețelei Europene de Educație și Formare în domeniul SSM (ENETOSH) înca din 2011 și membru al Rețelei Balcanice în domeniul SSM (Balkan OSH Network). De asemenea, FCBZR a semnat un memorandum de colaborare cu diferite organizații din Bulgaria și străinătate și organizează în mod regulat întâlniri în care sunt discutate diferite subiecte privind SSM, cele mai bune practici și exemple din domeniu.

Fundația FCBZR va fi implicată în toate activitățile, dar va contribui decisiv la unele rezultate intelectuale. Experții FCBZR vor propune conținutul pentru programele de instruire pentru expertii SSM și medicii de Medicina Muncii. Pentru că FCBZR are o experiență mai mare în domeniul SSM, contribuția la materialele de instruire va fi mai substanțială în acest domeniu, dar va contribui și la elaborarea materialelor de instruire pentru medicii de Medicina Muncii. Ambele cursuri de testare: "1st Joint Staff Training-Testing Course 1" și "2nd Joint Staff Training-Testing Course 2” vor beneficia de experiența sa în domeniul SSM care va fi de asemenea utilizată si în elaborarea Ghidului pentru practica SSM în sectorul agricol. Această experiență este motivul pentru care FCBZR este implicat și în atingerea rezultatului: "Implementation of Course 2-Occupational Medicine for Agriculture" (Organizarea Cursului 2 –Medicina Muncii pentru agricultură) alături de WRC și de Fundația ROMTENS.

FCBZR va găzdui o întâlnire transnațională în Bulgaria și un eveniment de diseminare si exploatare a rezultatelor proiectului (Multiplier Event).

Informatii aditionale:

Website: www.fcbzr.org
AGROSH+ website: www.fcbzr.org/agrosh
Date de contact: Ljupcho Kochovski, Membru al Echipei de Management
Email: kochovski@fcbzr.org , Tel: + 3592 904 66 39

Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș Timișoara - UMFVBT este o universitate publică, care oferă studii superioare (studii universitare și postuniversitare: master, doctorat, studii medicale continue și specializare în diverse domenii medicale). UMFVBT coordonează rezidenții în toate specializările medicale. Universitatea de Medicină și Farmacie "Victor Babeș" din Timișoara are trei facultăți, care la rândul lor au mai multe sub-specializări: Facultatea de Medicină (Medicină, Asistente medicale, Balneo-fizio-kinetoterapie și recuperare, Radiologie și imagistică, Nutriție și Dietetică), Facultatea de Medicină Dentară (Medicină dentară, Tehnică dentară, Asistente înregistrate în stomatologie), Facultatea de Farmacie (Farmacie, Asistenți Farmacisti).

În cadrul proiectului AGROSH+, implicarea majoră va veni de la Disciplina de Medicina Muncii, o disciplină care se ocupă de formarea specifică a studenților medicali: studenți de medicină, anual: 461 de studenți în limba română și 182 de studenți străini (vorbitori de limbă engleză și franceză) Și studenții postuniversitare de medicină, rezidenți în OH, medici în CME: 50-200 pe an. Disciplina de Medicină Ocupațională a UMFVBT este membru al EASOM (Asociația Europeană a Școlilor de Medicină Ocupațională) din 2006.

Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș din Timișoara / Disciplina de Medicină Ocupațională va fi implicată în toate activitățile, dar va contribui decisiv la mai multe rezultate intelectuale. Experții UMFVBT vor propune conținut atât pentru programele de învățământ, cât și pentru programele aprobate. Experții UMFVBT vor elabora materiale de instruire pentru specialiștii în domeniul securității și sănătății umane și medicii practicieni. Deoarece UMFVBT are o experiență mai mare în domeniul medicinei ocupaționale, contribuția la materialele de instruire va fi mai consistentă în acest domeniu, dar va contribui, de asemenea, la materialele de instruire pentru experții în domeniul SSM. Ei vor participa la ambele cursuri de testare: "Primul curs comun de pregătire a personalului-1" și "Cel de-al 2-lea curs comun de instruire-testare a personalului 2". Experiența sa în medicina muncii va fi de asemenea folosită în elaborarea Ghidului pentru practica SSM în sectorul agricol. Această experiență este motivul pentru care UMFVBT este implicat și în "Implementarea cursului 2-Medicină ocupațională pentru agricultură" împreună cu Fundația PROLEPSIS și ROMTENS.

Informatii aditionale:

UMFVBT website: www.umft.ro
UMFVBT AGROSH+ website: www.umft.ro/agrosh
Date de contact: Profesor Pauncu Elena-Ana - Membru al Echipei de Management
Email: eapauncu@gmail.com , Tel: + 40 25 649 1880

Centrul de Cercetare a Muncii Irlanda - WRC este o organizație de cercetare și formare profesională din sectorul privat, angajată de la înființare într-un număr mare de proiecte în domeniul sănătății la locul de muncă și concentrându-se pe domenii precum promovarea sănătății la locul de muncă, Sănătatea și Securitatea in Munca, hărțuirea la locul de muncă și violența și altele. WRC operează la nivel european și național și a fost implicată în domenii precum dezvoltarea metodologică, dezvoltarea formării, elaborarea politicilor și punerea în aplicare a unor noi abordări privind sănătatea la locul de muncă în multe situații.

WRC are o experiență specifică de lucru în domeniul formării medicilor de Medicina Muncii din România, fiind implicată în cadrul Fundației ROMTENS intr-o serie de proiecte în ultimii 7 ani. De asemenea, WRC este membru fondator al Rețelei Europene de Promovare a Sănătății la Locul de Muncă (ENWHP).

În Irlanda WRC are contacte ample cu agențiile de stat în domeniul Sănătății și Siguranței la Locul de Muncă și a colaborat cu partenerii sai sociali pe probleme legate de Sănătatea la Locul de Muncă și a lucrat în trecut cu sectorul agricol, în special cu agricultorii în ceea ce privește problemele de sănătate la locul de muncă.

WRC a reușit sa fie implicată în dezvoltarea și testarea formării în domenii precum promovarea sănătății la locul de muncă, gestionarea absenteismului în materie de sănătate, gestionarea abuzului de alcool și droguri la locul de muncă, promovarea sănătății mintale la locul de muncă, gestionarea diversității la locul de muncă și a altor domenii.

Centrul de Cercetare a Muncii Ireland Ltd- WRC va fi implicat în toate activitățile, dar va contribui decisiv la mai multe rezultate intelectuale. Experții WRC vor propune conținut atât pentru programele de învățământ, cât și pentru programele aprobate. Experții WCR vor elabora materiale de instruire pentru experții în materie de SSM și medicii de medicina muncii. Deoarece WRC are o experiență mai mare în sectorul SSM, contribuția la materialele de instruire va fi mai consistentă în acest domeniu, dar va contribui și la materialele de instruire pentru medicii de Medicina Muncii. WRC va participa la ambele cursuri de testare: "Primul curs comun de pregătire a personalului de formare 1" și "Al doilea curs comun de pregătire a personalului de formare 2". Experiența WRC în materie de SSM va fi utilizată în elaborarea Ghidului pentru practica SSM în sectorul agricol. Această experiență este motivul pentru care WRC este implicat și în "Implementarea cursului 1-OSH pentru agricultură" împreună cu FCBZR și Fundația ROMTENS.

WRC va găzdui o întâlnire transnațională la Dublin și un eveniment de multiplicare.

Informatii aditionale:

WRC website: www.wrc-research.ie
WRC AGROSH+ website: www.wrc-research.ie/agrosh
Date de contact: Richard Wynne – Membru al Echipei de Management
Email: r.wynne@wrc-research.ie , Tel: + 353-1-4927042

Organizaţia Mondială a Sănătăţii

Daniel Dodoc — Fri, 05 Jun 2009 14:34:01 GMT

OMS este autoritatea care direcţionează şi coordonează sănătatea în sistemul Naţiunilor Unite. Are responsabilitatea de a asigura coordonarea în probleme de sănătate globale, de a modela agenda de cercetări medicale, de a stabili norme şi standarde, de a elabora opţiuni strategice bazate pe dovezi, de a oferi suport tehnic ţărilor şi de a monitoriza şi a evalua tendinţele de sănătate.

Promovarea Sănătăţii la Locul de Muncă – Institutul Finlandez de Sănătate în Muncă

Tilia Bousios — Fri, 05 Jun 2009 14:33:34 GMT

Aceasta este pagina de internet a Institutului Finlandez de Sănătate în Muncă dedicată promovării sănătăţii la locul de muncă.

Reţeaua europeană de afaceri pentru CSR

Tilia Bousios — Fri, 05 Jun 2009 14:33:07 GMT

Reţeaua europeană de afaceri pentru CSR a lansat pe 4 decembrie o Culegere de instrumente pentru o Europă Competitivă şi Responsabilă. Noile instrumente includ ghiduri, rapoarte de cercetare, resurse on-line şi modele de reţele de colaborare pe diferite teme, cum ar fi reducerea impactului asupra mediului al produselor şi proceselor industriale; lupta împotriva exilării sociale şi financiare în comunităţi defavorizate; ajutorarea anumitor categorii sociale, cum ar fi muncitorii vârstnici, emigranţii şi femeile, să găsească un loc de muncă; construirea unei forţe de muncă de înaltă calificare într-o economie bazată pe cunoaştere; promovarea sănătăţii şi stării de bine a angajaţilor la locul de muncă; abordarea problemelor sociale şi de mediu întâlnite pe tot parcursul de la materie primă la produs finit; demonstrarea faptului că practicile responsabile în afaceri pot genera valoare pe termen lung. Această adresă corespunde instrumentelor legate de sănătate şi stare de bine la locul de muncă

Gestionarea riscului în IMM-uri

Tilia Bousios — Fri, 05 Jun 2009 14:32:39 GMT

Colecţia de instrumente pentru gestionarea riscului în IMM-uri oferă o gamă largă de informaţii şi instrumente pentru IMM-uri interesate în gestionarea riscului. Rapid accesibilă, această colecţie oferă asistenţă practică pentru diverse nevoi de gestionare a riscului.

Institutul Naţional de Sănătate şi Securitate în Muncă (NIOSH)

Tilia Bousios — Fri, 05 Jun 2009 14:31:30 GMT

Institutul Naţional de Sănătate şi Securitate în Muncă (NIOSH) este agenţia federală americană care se ocupă cu efectuarea de studii şi elaborarea de recomandări pentru prevenirea accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. NIOSH face parte din Centrul pentru Prevenirea şi Supravegherea Bolilor (CDC), în cadrul departamentului de servicii de sănătate şi umane.

Manipularea greutăţilor

Tilia Bousios — Fri, 05 Jun 2009 14:30:55 GMT

IRSST, Institutul Canadian pentru Cercetări de Sănătate şi Securitate a lansat o nouă pagină de internet despre manipularea greutăţilor, care conţine informaţii despre prevenirea afecţiunilor musculo-scheletale.

Centrul European de Monitorizare a Schimbării

Tilia Bousios — Fri, 05 Jun 2009 14:30:16 GMT

Centrul European de Monitorizare a Schimbării (EMCC) este o sursă de informaţii dezvoltată în scopul promovării cunoştinţelor necesare pentru anticiparea şi gestionarea schimbării. A fost înfiinţat în 2001 în cadrul Fundaţiei Europene pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi Muncă, la Dublin, având susţinerea Parlamentului European, a Comisiei Europene şi a partenerilor sociali.

Observatorul European al Relaţiilor Industriale

Tilia Bousios — Fri, 05 Jun 2009 14:29:47 GMT

Observatorul European al Relaţiilor Industriale (EIRO) este un instrument de monitorizare care oferă noutăţi şi analize privind relaţiile industriale din Europa. EIRO este un proiect al Fundaţiei Europene pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi Muncă şi a debutat în 1997. Scopul acestuia este de a culege, analiza şi disemina informaţii de înaltă calitate şi actualizate privind progrese notabile ale relaţiilor industriale din Europa. Obiectivul său principal este de a veni în întâmpinarea nevoilor organizaţiilor naţionale şi europene ale partenerilor sociali, organizaţiilor guvernamentale şi ale instituţiilor EU.

Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi Muncă

Tilia Bousios — Fri, 05 Jun 2009 14:29:04 GMT

Eurofound, Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi Muncă, este un organism al Uniunii Europene, printre primele înfiinţate să activeze în domenii specializate ale politicii UE. Concret, a fost înfiinţat de Consiliul European (Reglementarea Consiliului (EEC) nr. 1365/75 din 26 mai 1975) pentru a contribui la planificarea şi proiectarea unor condiţii mai bune de viaţă şi muncă în Europa. Rolul agenţiei este de a oferi informaţii, consiliere şi îndrumare de specialitate – privind condiţiile de viaţă şi de muncă, relaţiile industriale şi managementul schimbării în Europa – persoanelor cheie implicate în domeniul politicii sociale a UE, pe baza informaţiilor, studiilor şi analizei comparate.

Agenţia Europeană pentru Sănătate şi Securitatea în Muncă – Evaluarea riscului

Tilia Bousios — Fri, 05 Jun 2009 14:28:26 GMT

La această adresă găsiţi paginile de internet privind evaluarea riscului ale Agenţiei Europeană pentru Sănătate şi Securitatea în Muncă

The Ottawa Charter for Health Promotion

Fotis Vatikiotis — Fri, 05 Jun 2009 10:16:17 GMT

Această conferinţă a fost în principal o reacţie la necesitatea tot mai stringentă a unei noi mişcări de sănătate publică în toată lumea. Discuţiile s-au centrat asupra nevoilor din ţările industrializate, dar au luat în considerare şi probleme similare din alte zone. S-a bazat pe progresul înregistrat prin Declaraţia privind Îngrijirile Medicale Primare de la Alma-Ata, pe documentul „Obiective privind sănătatea pentru toţi” al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, precum şi pe o dezbatere recentă la Adunarea Mondială a Sănătăţii pe tema acţiunii intersectoriale pentru sănătate.

A Manual for Training in Workplace Health Promotion

Maria Markopoulou — Fri, 05 Jun 2009 10:16:00 GMT

Acest proiect, finanţat de Fundaţia Europeană, a elaborat iniţial un cadru de instruire şi apoi un manual de instruire pentru formarea profesională în domeniul promovării sănătăţii la locul de muncă. De asemenea, în cadrul proiectului s-au organizat acţiuni răspândite de diseminare în toată Europa, care, printre altele, au dus la dezvoltarea reţelei. Proiectul s-a soldat direct cu instruirea a peste 5.000 de persoane în toată Europa şi este încă în derulare în câteva ţări.

Scrieţi lectorului unui modul

Daniel Dodoc — Fri, 05 Jun 2009 10:02:29 GMT

În rubrica *Nume tastaţi numele dv – astfel încât lectorul să ştie cine este expeditorul e-mailului

În rubrica *Email tastaţi adresa dv de e-mail – astfel încât lectorul să ştie unde să trimită răspunsul.

Despre proiect

Daniel Dodoc — Fri, 05 Jun 2009 10:02:00 GMT

ERASMUS++ este principalul program al Uniunii Europene destinat finanțării acțiunilor din domeniile educație, formare, tineret și sport. Cu un buget total de 14,7 miliarde de euro pe o perioadă de șapte ani (2014-2020), programul ERASMUS+ își propune să contribuie la strategia Europa 2020 pentru dezvoltare, crearea locuri de muncă, echitate socială și incluziune, precum și obiectivele strategiei UE 2020 pentru educație și formare. De asemenea, programul ERASMUS+ urmărește să promoveze dezvoltarea durabilă a partenerilor săi în domeniul învățământului superior și să contribuie la realizarea obiectivelor Strategiei UE pentru tineret. Mai multe informații despre ERASMUS+ sunt disponibile aici.

Proiectul AGROSH+ a fost supus evaluării Agenției Naționale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (www.anpcdefp.ro) – in cadrul ERASMUS+ / Acțiunea-cheie 2 (AC2) - Cooperarea pentru inovare și schimbul de bune practici / Parteneriatul strategic.

Proiectul a fost depus de Fundația ROMTENS împreună cu partenerii săi:

- PROLEPSIS - Institutul de Medicină Preventivă pentru Mediu și Sănătate Ocupațională din Grecia, Atena http://www.prolepsis.gr;

- FCBZR - Fundația "Centrul pentru Securitate și Sănătate la Locul de Muncă" din Bulgaria, Sofia http://fcbzr.org;

- UMFVBT - Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș Timișoara din România, Timișoara http://www.umft.ro;

- WRC - Centrul de Cercetare în Muncă Ireland Ltd din Irlanda, Dublin http://www.wrc-research.ie;

Propunerea de proiect a fost acceptata (cu ajustări semnificative) și finanțata prin contractul 2016-1-RO01-KA202-024790 cu un buget total de 193.512,5 €. Perioada de implementarea a acestui proiect este de 24 de luni, și anume de la 1 septembrie 2016 până la 31 august 2018.

Selectarea partenerilor/țărilor nu a fost una aleatorie, a fost o selecție informată și determinată într-o anumită măsură de faptul că, din punct de vedere economic, în toate cele 4 țări partenere in proiect, agricultura este un sector cheie. Mai mult, înainte de depunerea acestui proiect, Fundația ROMTENS a efectuat o analiză aprofundată la nivel național în 5 țări (România, Bulgaria, Grecia, Irlanda și Spania). Potrivit datelor din EUROSTAT / ESAW pentru UE-28, agricultura ocupă locul 4 ( din cele 22 de categorii NACE analizate) în ceea ce privește numărul de accidente atât fatale, cât și nefatale. Pe de altă parte, aceleași statistici pentru bolile profesionale arată o situație similară, agricultura ocupând locul al patrulea în sectoarele economice care genereaza concedii medicale în țările UE-28 (EUROSTAT / ESAW). Având în vedere aceste cifre, una dintre primele concluzii a fost că există o nevoie stringentă de cunoștințe specifice, articulate ca pachete de formare pentru experții SSM și medicii de Medicină Muncii care oferă servicii in cadrul sectorului agricol. Pentru a îndeplini această necesitate, proiectul AGROSH+ își propune să aducă împreună mai multe țări într-un efort de a aduna, adapta și ajusta cunoștințele specifice fiecărui partener pentru a spori competențele experților relevanți.

Obiectivul general al proiectului este de a spori cunoștințele și expertiza experților SSM (ingineri în domeniul Securitatea și Sănătatea in Muncă și medici de Medicina Muncii) care sunt responsabili cu furnizarea de servicii din domeniul SSM întreprinderilor care activează în sectorul agricol (cuprinzând mai multe subdomenii).

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

Să evalueze necesitățile de instruire ale specialiștilor (domeniul Securitatea și Sănătatea in Muncă și medici de Medicina Muncii) care oferă servicii de SSM și servicii de Medicina Muncii în sectorul agricol;
Sporirea nivelului de expertiză (prin îmbunătățirea cunoștințelor, aptitudinilor și atitudinii) pentru un număr de 57 de specialiști (27 de experți în domeniul SSM și 30 de medici de Medicina Muncii);
Creșterea nivelului de informare pentru 100 de experți în SSM și medici de Medicina Muncii, dar și alte persoane interesate de sectorul agricol;
Îmbunătățirea capacității instituționale a partenerilor (în ceea ce privește formarea în domeniul SSM și al Medicinei Muncii), astfel încât să influențeze în continuare sistemele educaționale și de învățământ pentru a adopta schimbările programelor și a conținuturilor în domeniile vizate.

Proiectul își propune sa obțină aceste rezultate prin următoarele activități: evaluarea nevoilor de instruire, colaborarea transnațională în pentru realizarea a 2 standarde ocupaționale, consolidarea capacităților partenerilor de proiect și consolidarea legăturilor la nivel local între furnizorii de SSM, furnizorii de formare în domeniul SSM, companiile, partenerii sociali si administrațiile publice. Aceste activități, prevăzute în proiect, sunt grupate astfel:

Activități care implică realizarea de noi materiale: vor fi dezvoltate două noi cursuri de formare, fiecare beneficiind de acreditarea corespunzătoare; Cursul dedicat medicilor de Medicina Muncii va fi acreditat ca curs de perfecționare medicală continuă (oferind astfel credite EMC) atât la nivel național, cât și european, în timp ce cursul dedicat experților SSM va fi acreditat de către Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC). Fiecare dintre aceste două cursuri de formare va avea un Curriculum, precum și un Plan de pregătire și, bineînțeles, materiale de instruire (manuale, prezentări academice, glosar, studii de caz, exerciții colective, exerciții individuale etc.).
Activități de învățare / predare / formare: Proiectul propune o abordare inovatoare pentru aceste activități și prevede un proces gradat (2 etape) pentru fiecare dintre cele două cursuri de formare:
- În primul rând, fiecare partener va participa la cele două evenimente comune de formare a personalului (C1 - "Prima sesiune de instruire in comun a personalului – Testarea Cursului 1" - Bulgaria și C2 - "A doua sesiune de instruire in comun a personalului – Testarea Cursului 2" - Grecia ). Aceste evenimente au fost concepute pentru munca în comun și testarea în colaborare a materialelor de instruire. Participarea generală a partenerilor de proiect la evenimentele de testare reprezintă o reflectare a unuia dintre cele mai importante elemente ale proiectării proiectului, realizare si responsabilitate comuna pentru cele două noi produse, și anume Cursul 1 și Cursul 2 (Cursul 1 este cel conceput pentru Experți de Securitatea si Sanatatea in Munca în timp ce cursul 2 este pentru medicii de Medicina Muncii).
- În al doilea rând, partenerii vor implementa atât cursurile de formare (cursul 1 cât și cursul 2), cursuri pentru care materialele de curs au fost testate la pasul 1. Un grup de trei parteneri va implementa cursul 1 (Fundația ROMTENS, WRC Irlanda și FCBZR Bulgaria) și un grup de trei parteneri (Fundația ROMTENS, UMFVBT România și PROLEPSIS Grecia) vor implementa Cursul 2. Fiecare dintre cele două cursuri de formare este un curs de formare combinat, cu activități atât față în față, cât și prin activități de învățare cu ajutorul platformei e-learning, efectuate de cursanți.
Activități DEOR: (Diseminarea și exploatarea rezultatelor proiectului): sub denumirea generică a activităților DEOR se desfășoară diverse activități de informare și promovare, activități de diseminare etc. Exemple de astfel de activități (fără a se limita la acestea) sunt următoarele: prezentări în cadrul organizațiilor partenere, site-uri și buletine de știri ale partenerilor, conferințe naționale și internaționale, social media și alte mijloace de difuzare. În plus, proiectul va promova rezultatele obținute în timpul evenimentelor de multiplicare (care vor fi organizate în fiecare țară). Fiecare partener de proiect (cu excepția celui de-al doilea partener român, UMFVBT) va organiza un eveniment pentru diseminarea la nivel național a rezultatelor intelectuale produse în cadrul proiectului în cadrul comunităților profesionale relevante (Securitatea si Sanatatea in Munca, Medicină Muncii, agricultură, sănătate publică etc.).
Activități de management și evaluare a proiectului: Fundația ROMTENS va desfășura aceste activități prin dezvoltarea și utilizarea pe parcursul întregii perioade a proiectului a mai multor instrumente, cum ar fi: proceduri, template-uri pentru implementarea și raportarea proiectelor, dar și pentru evaluarea proiectului. Cooperarea și comunicarea între parteneri vor fi facilitate de reuniunile transnaționale care vor avea loc în fiecare dintre cele 4 țări. Aceste întâlniri vor avea, de asemenea, un rol tehnic pentru discutarea conținutului materialelor dezvoltate.

Pe parcursul desfășurării proiectului vor fi obtinute o serie de rezultate care ar putea fi împărțite (numai dintr-o perspectivă descriptivă) în 2 (două) categorii. Prima categorie include rezultatele tangibile, cum ar fi curriculumul de formare, dosarele de acreditare, materialele de instruire și pachetele de evaluare pentru cursurile 1 și 2, platforma de e-learning și un ghid pentru practica SSM în sectorul agricol. Cea de-a doua categorie include rezultate intangibile, cum ar fi (fără a se limita la): competențe sporite ale cursanților (mai mult ilustrate prin cunoașterea lor sporită, atitudinile schimbate și noile competențe dobândite), creșterea capacității în ceea ce privește calitatea și adaptarea serviciilor de SSM la companiile agricole și la creșterea capacității partenerilor de proiect de a implementa cursuri de formare în aceste domenii (SSM și Medicina Muncii).

Mai multe informații despre cum și unde puteți accesa rezultatele tangibile ale proiectului și descrierile mai detaliate ale tuturor rezultatelor sunt disponibile în secțiunea Rezultatele proiectului de pe acest site web.

Acest proiect isi propunea sa aibă peste 10000 de participanți care intră în contact cu activitățile sau rezultatele proiectului. Acești participanți cuprind următoarele categorii:

- Personalul partenerilor de proiect și experții în domeniul SSM și al medicinii muncii;

- Experți în domeniul SSM care urmează să fie participanți la evenimentul "Implementarea cursului 1-SSM pentru agricultură"

- Medicii de Medicina Muncii care urmează să fie participanți la cursul "Implementarea cursului 2-Medicina Muncii pentru agricultură"

- Membrii ai comunităților de experti din domeniul Securitatii si Sanatatii in Munca și medici de Medicina Muncii care participă la evenimentele de multiplicare;

- Experți în SSM care sunt membri ai ENETOSH;

- Medici de Medicina Muncii membrii ai EASOM;

- Membri ai ENWHP;

- Participanți la conferințe naționale și internaționale;

- Destinatarii buletinelor de știri ale partenerilor;

- Vizitatorii site-urilor web ale proiectului și ale partenerilor de proiect;

Ştiri

Daniel Dodoc — Fri, 05 Jun 2009 10:02:00 GMT

Aici regasiti cele mai noi informatii despre proiectul AGROSH+.

Glosar

Daniel Dodoc — Fri, 05 Jun 2009 10:02:00 GMT

Absenteism: Absenteismul este un termen generic folosit pentru a desemna absenţa neplanificată a unui angajat de la locul de muncă. Modul 10
Analiza sarcinii: O abordare sistematică în documentarea şi evaluarea riscurilor asociate unei anumite munci. Analiza ierarhizată a sarcinilor (AIS) constă în analiza unei munci ca pe o serie de sarcini sau obiective principale sau cheie şi apoi detalierea acestor sarcini sau obiective cheie în subsarcini. Modul 7
Antropometrie: Studiul şi măsurarea dimensiunilor fizice umane. Se ocupă cu măsurători ale dimensiunii corpului, formei, forţei şi a capacităţii de muncă. Modul 7
Anxietate: Anxietatea se caracterizează prin modificări ale modului de gândire, ale percepţiilor şi ale comportamentului unui individ; anxietatea apare de obicei ca răspuns la o ameninţare importantă percepută. Există mai multe entităţi clinice diagnosticabile care sunt asociate anxietăţii, unele caracterizate printr-o teamă exagerată de un anumit obiect sau eveniment (de exemplu fobii), iar altele sunt mult mai generale. Modul 8
Amplitudinea mişcării: Limitele mişcării dintr-o articulaţie sau a unei extremităţi a corpului. Presiunea asupra ţesuturilor periarticulare creşte pe măsură ce articulaţia atinge limitele amplitudinii sale de mişcare. Modul 7
Aptitudini de adaptare: O aptitudine de adaptare este un instrument ce poate fi folosit de indivizi pentru a echilibra sau depăşi adversităţi, dezavantaje sau invalidităţi, fără corectarea sau eliminarea condiţiei declanşatoare. Strategiile adecvate de adaptare, anume capacitatea de a identifica o situaţie şi de a reacţiona corespunzător, sunt benefice în gestionarea stresului. Oamenii care se adaptează bine la stres se simt stăpâni pe propria viaţă şi pe propria stabilitate emoţională (autoeficienţă). Modul 8
Beneficii: Beneficiile sunt rezultatele pozitive ale programului, traduse de obicei în termeni financiari prin analiza cost-beneficiu sau prin compararea costurilor în analiza cost-eficienţă. Modul 3
Biomecanică: Studiul efectelor forţelor interne şi externe care acţionează asupra corpului uman, atât în mişcare, cât şi în repaus. Modul
Boală psihică/tulburări psihice: Boala psihică se referă la toate problemele de sănătate psihică devenite „clinice”, adică acolo unde sunt necesare intervenţia unui expert şi un tratament. Generic, termenul se referă la probleme mai grave şi nu, de pildă, la un episod de depresie uşoară sau la o criză de anxietate care necesită un ajutor temporar (OIM, 2000).
Persoanele cu probleme psihice pot fi împărţiţi în trei grupe mari:
1. În orice moment, aproximativ 1/6 din populaţia activă poate prezenta simptome asociate deteriorării sănătăţii psihice, cum ar fi tulburări de somn, oboseală, iritabilitate, care nu întrunesc criteriile unui diagnostic de boală psihică, dar care pot afecta capacitatea unei persoane de a funcţiona corespunzător.
2. O altă şesime din populaţia activă prezintă simptome care prin natura, gravitatea şi durata lor întrunesc criteriile de diagnostic. Aceste afecţiuni psihice obişnuite trebuie tratate când sunt depistate de un cadru medical. Cele mai frecvente dintre aceste afecţiuni sunt depresia şi anxietatea sau o combinaţie dintre cele două.
3. Aproximativ 0,5% din populaţie are o afecţiune psihiatrică, iar estimarea acceptată unanim este că aproximativ 1-2% din populaţie va avea o boală psihică gravă, cum ar fi schizofrenia, sindromul maniaco-depresiv sau o depresie gravă, care necesită un tratament mai intensiv, de multe ori de lungă durată pe parcursul vieţii. (Sursa: Colegiul Regal al Psihiatrilor, 2008) Modul 8
Cadru: Mediul în care este implementat programul de PSLM. Modul 1
Calitatea vieţii: Calitatea vieţii este definită ca percepţia individului în ce priveşte poziţia sa în viaţă în contextul culturii şi al sistemului de valori în care trăieşte şi în relaţie cu propriile obiective, aşteptări, standarde şi interese. Este un concept cuprinzător, care încorporează în mod complex sănătatea fizică, starea psihică, nivelul de independenţă, relaţiile sociale, opiniile personale şi relaţia cu principalele caracteristici din mediu ale unei persoane.
Referinţă: Evaluarea calităţii vieţii. The WHOQOL Group, 1994. Care calitate a vieţii ? The WHOQOL Group. În: Forumul mondial al sănătăţii. OMS, Geneva, 1996. Modul 1
Canal: Calea de transmitere a mesajului (de exemplu, canale mass-media, canale interpersonale, între cadrele medicale şi clienţi, canale la nivelul comunităţii). Modul 9
Capacitate de muncă: Se referă la echilibrul şi interdependenţa dintre resursele unei persoane şi cerinţele muncii. Resursele unei persoane constau în sănătate şi capacitate funcţională (capacităţi fizice, psihologice şi sociale, aptitudini), educaţie şi competenţă, valori şi atitudini. Munca, pe de altă parte, include mediul şi comunitatea de la locul de muncă, precum şi conţinutul, cerinţele şi organizarea muncii (inclusiv conducerea şi supravegherea). Modul 5
Capacitate funcţională: Se referă la condiţiile preexistente şi posibilităţile unei fiinţe umane de a îndeplini diverse sarcini, a depăşi diverse dificultăţi sau a-şi satisface diverse pasiuni de-a lungul vieţii. Aceasta ilustrează capacitatea de a avea o viaţă activă care combină solicitările din mediu cu obiectivele personale de-a lungul unei zile. Modul 5
Cercetarea surselor de date existente: Procesul de obţinere a informaţiilor din surse secundare (nu implică o culegere primară de date) şi de analiză a acestor informaţii. Sursele acestui tip de cercetare includ literatura publicată, internetul şi bazele şi seturile de date publicate. Modul 2
Ciclu: Un interval de timp în care se desfăşoară o succesiune regulată a aceloraşi evenimente. Poate fi durata de timp până la finalizarea unei sarcini cu mai multe elemente sau durata de timp până la finalizarea unei singure operaţiuni care se repetă. Modul 7
Colaborare intersectorială: O relaţie recunoscută între părţi sau între segmente ale unor sectoare ale societăţii, care s-a format în scopul rezolvării unei probleme, în aşa fel încât să se obţină rezultate privind sănătatea sau rezultate intermediare privind sănătatea, cu o eficienţă, eficacitate şi durabilitate mai mari decât s-ar fi obţinut doar din eforturile cadrelor medicale. Modul 1
Comparare: Proces de comparare a caracteristicilor unei populaţii (de exemplu, întreprindere) cu cele ale unui grup mai mare şi mai reprezentativ (de exemplu, un grup de întreprinderi ce pot fi comparate). Modul 2
Comportament benefic: Orice acţiune întreprinsă de un individ, indiferent de starea sa reală sau percepută de sănătate, în scopul promovării, apărării sau menţinerii sănătăţii, chiar dacă acel comportament este sau nu eficient în atingerea acelui scop. Referinţă: Glosarul promovării sănătăţii, 1986.
Se poate aduce argumentul că aproape orice comportament sau activitate are un impact asupra stării de sănătate. Este util să se facă distincţia între comportamente adoptate intenţionat pentru promovarea şi protecţia sănătăţii (ca în definiţia de mai sus) şi acelea adoptate indiferent de consecinţele lor asupra stării de sănătate. Comportamentele benefice se disting de cele nocive, care sunt definite ca obiceiuri asociate creşterii susceptibilităţii la o anumită cauză de boală. Comportamentele benefice şi nocive sunt frecvent grupate în modele complexe de comportament, denumite stiluri de viaţă. Modul 9
Comportament nociv: Forme specifice de comportament care s-au dovedit a fi asociate unei creşteri a susceptibilităţii la o anumită boală sau cu deteriorarea stării de sănătate. Modul 1
Comunicări personale: Această categorie diferă de „Comunicarea sănătăţii” prin faptul că este ţintită asupra capacităţii de comunicare a individului. Pot fi abordate teme cum ar fi: capacitatea de compunere, de audiere, vorbitul în public, consiliere şi aptitudini interpersonale. Modul 9
Comunicarea riscului/sănătăţii: Comunicări care conştientizează şi influenţează favorabil atitudini şi comportamente privind sănătatea la nivelul unui individ sau al comunităţii. Cursurile în acest domeniu sunt de obicei populaţionale şi pot include teme cum ar fi percepţia riscului, pledoaria pentru sănătate în presă, elaborarea de materiale, cultura sanitară, tehnologiile de comunicare şi alegerea de metode de comunicare corespunzătoare audienţei. Modul 9
Comunicarea sănătăţii: Comunicarea sănătăţii este strategia cheie de informare a publicului despre probleme de sănătate şi de a menţine problemele de sănătate importante în atenţia publicului. Utilizarea mijloacelor de presă şi multimedia şi a altor inovaţii tehnologice în diseminarea de informaţii benefice sănătăţii popularizează anumite aspecte ale sănătăţii individuale şi colective, precum şi importanţa sănătăţii în dezvoltare. Referinţă: adoptat după Comunicare, Educaţie şi Participare: Un cadru şi un ghid de acţiune. OMS (AMRO/PAHO), Washington, 1996
Comunicarea sănătăţii are scopul îmbunătăţirii stării de sănătate a indivizilor şi populaţiilor. Cultura modernă este în mare parte transmisă prin presă şi multimedia, fapt ce are efecte atât pozitive, cât şi negative asupra sănătăţii. Studiile arată că programele de promovare a sănătăţii mediatizate, care sunt concentrate asupra teoriei, pot aduce sănătatea în atenţia publicului, pot întări mesajele de sănătate, pot stimula oamenii să caute şi alte informaţii şi, uneori, au ca rezultat adoptarea de stiluri de viaţă sănătoase pe termen lung.
Comunicarea sănătăţii cuprinde mai multe domenii, cum ar fi învăţarea distractivă, jurnalismul medical, comunicarea interpersonală, pledoaria prin presă, comunicarea organizaţională, comunicarea riscului, comunicarea socială şi marketingul social. Poate îmbrăca mai multe forme, de la comunicări în presă şi multimedia la comunicări tradiţionale sau specifice unei culturi, cum ar fi depănarea de poveşti, teatrul de păpuşi sau cântecele. Poate lua forma unor mesaje de sănătate discrete sau poate fi încorporată în mijloace existente de comunicare, cum ar fi telenovelele.
Progresele mijloacelor de comunicare în masă, mai ales cele multimedia şi tehnologia informaţiei, continuă să îmbunătăţească accesul la informaţii despre sănătate. Astfel, comunicarea devine un element din ce în ce mai important care capacitează indivizii şi comunităţile. Modul 9
Concepte ale mesajelor: Declaraţii scurte, uneori însoţite de suport vizual, care prezintă elemente cheie ale strategiei de comunicare (de exemplu, măsuri ce trebuie luate, beneficii promise în schimb, susţinerea în vederea obţinerii beneficiilor de către publicul ţintă) (Sursă: Health Communication, 2006, Thomas R.) Modul 9
Consum de energie: Cantitatea de energie (forţă) folosită de organism în orice moment, atât în muncă, cât şi în repaus. De obicei, este exprimat în kilocalorii pe minut (kcal/min) sau în volum de oxigen consumat (litri de O2). Modul 7
Contract de muncă: Un acord negociat în ce priveşte condiţiile în care angajaţii sunt angajaţi într-o întreprindere. Un contract de muncă este negociat de angajator cu angajaţii sau sindicatul acestora. Modul 1
Contract de muncă flexibil: Contractul de muncă flexibil trebuie diferenţiat de munca cu normă fracţionată. Programul de muncă flexibil constă în toate formele de muncă fără contract de muncă pe perioadă nedeterminată, fără stabilire prin contract a programului de lucru şi/sau a numărului de ore lucrate sau cu ore variabile de lucru şi cu durată variabilă. Modul 6
Contractură izotonică: Folosirea muşchilor pentru a genera o forţă care să modifice lungimea muşchilor în decursul activităţii, rezultând într-o mişcare în jurul unei articulaţii. Modul 7
Contracţie voluntară maximă (CVM): Forţa maximă care poate fi generată de un muşchi în mod voluntar, în cursul unei contracţii statice. Sarcinile de muncă pot fi clasificate în funcţie de procentul din CVM-ul lucrătorului (%CVM) necesar pentru a îndeplini o sarcină. Cu cât %CVM este mai mare, cu atât creşte riscul de oboseală şi/sau accidente. Modul 7
Control al calităţii: Metodă de monitorizare a calităţii unui produs finit, bazată de multe ori pe verificări aleatorii. Modul 1
Costuri: Costurile reprezintă un termen generic care încorporează cheltuielile legate de program; sunt considerate investiţii, atât directe cât şi indirecte, necesare pentru implementarea unei acţiuni. Modul 3
Cultura întreprinderii/ organizaţională: Elementul principal al culturii organizaţionale sunt valorile şi conceptele comune ale tuturor angajaţilor din acea întreprindere. Pe lângă aceste elemente centrale, alte elemente mai puţin importante fac parte tot din cultura organizaţională: obiceiuri, simboluri, coduri de conduită. Cultura organizaţională implică o nuanţă de standard. Se referă la modul în care oamenii dintr-o organizaţie vor să muncească, cum consideră că trebuie efectuată munca. Modul 6
Date din anchete: Acestea se referă la anchete întreprinse o singură dată, periodic, sau neregulat, care oferă informaţii despre eşantioane de populaţie. Un exemplu ar fi Ancheta Fundaţiei Europene asupra condiţiilor de muncă, efectuată o dată la cinci ani. Modul 2
Date înregistrate: Surse de date în care incidenţa unui eveniment este (ar trebui) înregistrată sub forma unei baze de date. Un exemplu ar fi registrele de accidente de muncă sau boli profesionale. Modul 2
Depresie: Depresia este o tulburare psihologică comună care se manifestă printr-o stare de descurajare, pierderea interesului sau a plăcerii, sentimente de vinovăţie sau inutilitate, tulburări de somn sau apetit, energie scăzută şi reducerea capacităţii de concentrare. Aceste probleme pot deveni cronice sau recurente şi pot duce la o reducere substanţială a capacităţii individului de a-şi îndeplini responsabilităţile zilnice. În cazuri extreme, depresia poate duce la sinucidere, un eveniment tragic care duce anual la pierderea a 850. 000 de vieţi. (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) Modul 8
Deviaţie: Un termen folosit pentru a descrie mişcarea unei părţi a corpului din poziţia neutră a articulaţiei sau membrului respectiv. Este folosită de obicei la descrierea poziţiilor încheieturii mâinii. Deviaţia ulnară este mişcarea încheieturii mâinii din poziţie neutră înspre degetul mic. Deviaţia radială este mişcarea încheieturii mâinii din poziţie neutră înspre police. Modul 7
Dezvoltare durabilă: Dezvoltarea durabilă este definită ca o dezvoltare care satisface nevoile prezentului, fără a compromite posibilităţile generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi (WCED 1987). Aceasta încorporează mai multe elemente şi toate sectoarele, inclusiv sănătatea, care trebuie să contribuie la atingerea acestui obiectiv. Referinţă: Viitorul nostru comun. Raportul Comisiei Mondiale pentru Mediu şi Dezvoltare (WCED), 1987. Sănătatea şi mediul într-o dezvoltare durabilă. La cinci ani de la Summitul Pământului. OMS, Geneva, 1997 Modul 1
Durata recuperării: Perioade de lucru în care sarcinile sunt uşoare sau în care sunt planificate pauze, permiţând unei persoane să-şi revină după un efort intens, cum ar fi poziţii fixe prelungite. Modul 7
Echitate: Asigurarea unui acces egal la programul de PSLM pentru un anumit grup ţintă (de obicei forţa de muncă dintr-o întreprindere, PIB etc.) indiferent de rasă, vârstă, nivel de venit, sex, starea de lucrător apt/inapt etc. Modul 10
Echipa proiectului: Grupul de persoane responsabile cu gestionarea tuturor activităţilor de PSLM din întreprindere. Poate fi constituită din personalul întreprinderii şi din experţi externi. Modul 3
Economie: Economia reflectă capacitatea de a procura/achiziţiona elementele necesare unui program de PSLM la cel mai mic nivel mediu al costurilor (nu neapărat reflectată într-o calitate redusă, ci într-o negociere mai eficientă). Modul 10
Educaţie pentru sănătate: Educaţia pentru sănătate cuprinde oportunităţile construite intenţionat pentru învăţare, ce implică o formă de comunicare destinată ameliorării culturii sanitare, incluzând cunoştinţe şi aptitudini de viaţă ce duc la ameliorarea sănătăţii individuale şi a comunităţii. Modul 1
Efect advers: Efectul advers (o pierdere potenţială cauzată de un eveniment) şi severitatea acestuia se bazează pe studii şi experienţe privind severitatea evenimentului respectiv şi vor fi studiate în cadrul procesului de analiză şi evaluare a riscului, în care nivelul acceptabil va fi stabilit (definit) de comun acord. Modul 4
Efecte asupra sănătăţii: O modificare a stării de sănătate a unui individ, grup sau populaţii ce poate fi atribuită unei acţiuni planificate sau unei serii de acţiuni, indiferent dacă scopul acţiunii a fost sau nu modificarea stării de sănătate. Modul 1
Eficacitate: Eficacitatea este potenţialul realist de a atinge rezultatele dorite printr-un program de PSLM la implementarea acestuia; concret, reflectă măsura în care au fost atinse obiectivele propuse. Modul 10
Eficienţă: Eficienţa, la modul general, este relaţia dintre rezultate şi investiţii; cu cât rezultatele sunt mai multe şi investiţiile mai reduse, cu atât eficienţa este mai mare. Modul 10
Evaluare/analiză a nevoilor: Procesul de identificare a nevoilor de sănătate ale unui grup ţintă, cum ar fi un sector de activitate, o întreprindere, un tip de ocupaţii sau personalul unei întreprinderi, în schipul adaptării programului de PSLM la nevoile şi caracteristicile distincte ale acelui grup ţintă. Modul 2
Evaluarea efectului: (Denumită şi evaluare de impact, evaluarea rezultatelor sau evaluare globală). Evaluarea efectului este un tip de evaluare care are drept scop stabilirea efectului programului de PSLM – cu alte cuvinte, să demonstreze sau să identifice efectul programului asupra celor implicaţi în programul de PSLM (în general, forţa de muncă). Modul 3
Evaluarea eficienţei: Evaluările eficienţei se concentrează asupra costurilor asociate unui program şi caută să stabilească dacă rezultatele obţinute în urma implementării unui program sunt mai mari decât costurile investite; aceasta cuprinde diverse tipuri de evaluare legate de costuri, anume evaluarea cost-eficacitate, evaluarea cost-beneficiu şi evaluarea cost-utilitate. Modul 10
Evaluarea impactului: Evaluările de impact sunt acelea concentrate asupra efectelor imediate ale unui program. Modul 3
Evaluarea procesului (numită şi monitorizare, evaluare concluzivă): Evaluarea procesului se concentrează asupra gradului în care programul de PSLM a fost implementat conform planificării şi la nivelul de calitate stabilit. Modul 3
Evaluarea impactului financiar al programelor de PSLM: Scopul evaluării impactului financiar este de a stabili motivaţia iniţierii unui proiect sau program de PSLM. De multe ori este prezentată într-un document bine structurat, în scris, iar logica evaluării impactului financiar este aceea că, de câte ori se consumă bani sau efort, acestea trebuie suportate de întreprindere. Modul 3
Evaluarea programelor de PSLM: Utilizarea metodelor de cercetare socială pentru a investiga sistematic eficacitatea programelor de PSLM, în moduri adaptate cadrului lor politic şi organizaţional, destinate documentării acţiunilor de PSLM în vederea îmbunătăţirii sănătăţii forţei de muncă. Modul 10
Evaluarea rezultatului: Evaluările rezultatelor sunt acelea care studiază efectele pe termen lung ale programului. Modul 3
Evaluarea riscului: Evaluarea riscului este identificarea şi stabilirea valorii cantitative sau calitative a riscului în relaţie cu o situaţie concretă sau o ameninţare recunoscută. Evaluarea riscului este primul pas în procesul de gestionare a riscului. Modul 4
Evaluarea riscului în S&SM: Este procesul sistematic de asigurare continuă a sănătăţii şi securităţii personalului, cuprinzând acţiuni de anticipare, prevenire, reducere sau eliminare a riscurilor în întreprinderi şi locuri de muncă. Modul 4
Facilitare: În promovarea sănătăţii, facilitarea se referă la acţiunile întreprinse în colaborare cu indivizi sau grupuri de a-i capacita, prin mobilizarea resurselor umane şi materiale, să-şi promoveze şi să-şi protejeze propria sănătate. Referinţă: Glosarul de promovare a sănătăţii, 1998
Accentul în această definiţie, pus pe capacitare prin colaborare şi prin mobilizarea de resurse, atrage atenţia asupra rolului important al cadrelor medicale şi al altor persoane din domeniul sanitar de a acţiona ca o forţă motrice în acţiunile de promovare a sănătăţii, de pildă să ofere accesul la informaţii medicale, să faciliteze dezvoltarea aptitudinilor, să susţină accesul la procese politice care modelează politicile publice de sănătate. Modul 9
Factor de risc: Stare socială, economică sau biologică, comportamente sau medii asociate cu sau care provoacă o creştere a susceptibilităţii la o anumită boală, la deteriorarea stării de sănătate sau la accidente. Modul 1
Factori determinanţi ai sănătăţii: O sferă de factori personali, sociali, economici şi de mediu care influenţează starea de sănătate a indivizilor şi populaţiilor. Modul 1
Factori umani: Factorii umani sunt consideraţi sinonimi cu ergonomia, dar sunt un termen de origine americană, provenit din psihologie, în timp ce ergonomia, ca ştiinţă/practică, oficializată după al Doilea Război Mondial în Marea Britanie, încorporează o gamă largă de ştiinţe (de exemplu, anatomie, psihologie, fiziologie, igienă industrială, proiectare, arhitectură, proiectarea iluminatului etc.) Modul 7
Finanţatorul evaluării: Finanţatorul evaluării este persoana, grupul sau organizaţia care solicită sau necesită evaluarea şi care oferă resursele necesare efectuării acesteia. Modul 10
Flexicuritate: Flexicuritatea promovează o combinaţie între pieţele de muncă flexibile şi un nivel ridicat al gradului de ocupare şi al siguranţei venitului şi este considerată soluţia la problema UE de a menţine şi a îmbunătăţi competitivitatea, menţinând în acelaşi timp modelul social european.
Flexicuritatea poate fi definită, mai precis, ca o strategie politică de amplificare, în acelaşi timp şi într-un mod deliberat, a flexibilităţii pieţelor de muncă, a organizaţiilor de muncă şi a relaţiilor de muncă pe de o parte şi siguranţa locului de muncă şi a venitului pe de altă parte. Modul 6
Forţă: Forţa poate fi aplicată de către corp (prin efort muscular) sau asupra corpului. În timpul muncii, corpul foloseşte muşchii pentru a genera forţa care să permită mişcarea segmentelor corpului, să opună forţă obiectelor care sunt ridicate/transportate sau să aplice forţa asupra unui obiect pentru a-l muta. Când muşchii se contractă, aceştia generează şi forţe reactive în corp la nivelul articulaţiilor (de exemplu, umeri, vertebre etc.) Forţa se poate referi şi la forţa aplicată asupra corpului dintr-o sursă externă. Când se foloseşte un patent, mânerele patentului exercită o apăsare în palmă. La sprijinirea antebraţelor pe marginea biroului, biroul exercită o forţă asupra muşchilor, nervilor şi vaselor de sânge ale antebraţului. Modul 7
Frecvenţă: Frecvenţa, în termeni ergonomici, se referă la numărul de repetări ale unei acţiuni. Unitatea măsurată prin frecvenţă diferă în funcţie de sarcina studiată. Pentru multe sarcini repetitive, ne interesează numărul de repetări/acţiuni pe minut. În cazul unui funcţionar, ne poate interesa de câte ori se ridică pe oră de pe scaun. Sau ne poate interesa de câte ori se efectuează o anumită acţiune sau sarcină pe parcursul unei ture. Modul 7
Gestionarea proiectului: Gestionarea proiectului este disciplina de planificare, organizare şi gestionare a resurselor în scopul finalizării cu succes a obiectivelor şi scopurilor proiectului. Modul 3
Gestionarea riscului: Gestionarea riscului este o abordare structurată a gestionării nesiguranţei prin: evaluarea riscului, elaborarea de strategii de gestionare şi înlăturare a sa şi reducerea riscului prin resurse de gestionare. Modul 4
Gestionarea riscului în S&SM: Este procesul de stabilire a nivelului maxim tolerabil al riscului total provenit dintr-un pericol de la locul de muncă. Se folosesc apoi tehnici de evaluare a riscului pentru a se stabili nivelul iniţial al riscului. Dacă acesta este excesiv, se elaborează o strategie de reducere a riscurilor individuale până când nivelul total de risc este redus la un nivel acceptabil. Modul 4
Gestionarea vârstei: Este definită ca un stil de abordare a conducerii şi managementului în care vârsta lucrătorului şi factorii legaţi de vârstă din toate grupele de vârstă şi toate schimbările de carieră (de la recrutare la transfer şi pensionare) sunt luate în considerare în: managementul de zi cu zi, organizarea muncii, modificarea locurilor de muncă şi dificultăţile întâmpinate la locul de muncă, în scopul ca toată lumea, indiferent de vârstă, să-şi poată atinge obiectivele personale, precum şi obiectivele întreprinderii din care face parte. Modul 5
Implicarea angajatului: O stare de ataşament sau o legătură emoţională pe care angajatul o simte faţă de întreprindere, care duce la creşterea disponibilităţii sale de a susţine obiectivele, valorile şi misiunile acesteia, precum şi a eforturilor şi entuziasmului pe care este dispus să le investească în munca de zi cu zi. Modul 1
Indicator: Un indicator este un grup de valori statistice (prevalenţa fumătorilor în rândul angajaţilor unei întreprinderi, de pildă) care împreună oferă o imagine asupra succesului unui program de PSLM. Modul 10
Indicatori comportamentali: Un grup de valori statistice derivate din date culese prin anchete la nivelul întreprinderilor sau prin evaluarea nivelului de implicare al grupului ţintă în elaborarea unui program de PSLM. Modul 10
Indicator de sănătate: Un indicator de sănătate este o caracteristică a unui individ, a unei populaţii sau a mediului supusă măsurătorilor (directe sau indirecte) şi care poate fi folosită pentru a descrie unul sau mai multe aspecte ale sănătăţii unui individ sau ale unei populaţii (calitative, cantitative şi de timp). Modul 1
Indicatori ai satisfacţiei: Grup de valori statistice derivate din date culese prin inspectări ale locurilor de muncă, anchete care constau în chestionare structurate aplicate unui eşantion din publicul ţintă, de la care sunt culese informaţiile necesare. Modul 10
Indicatori de risc: Riscul este evaluat prin compararea incidenţei sau a prevalenţei (ID, PR, CIR) în grupul ţintă (expus) cu valorile corespunzătoare din grupul martor. Compararea se poate baza pe o diferenţă (rata diferenţei, „diferenţa de risc”, riscul atribuibil, RD) sau pe o relaţie (rata de risc, riscul relativ, RR) a acestor valori în cele două grupuri (expus şi martor). Modul 4
Indicatori legaţi de sănătate: Un grup de valori statistice derivate direct din datele colectate în cursul evaluării stării de sănătate a forţei de muncă, folosite la documentarea impactului/rezultatului unei acţiuni. Modul 10
Infrastructura promovării sănătăţii: Acele resurse umane şi materiale, structuri organizaţionale şi administrative, politici, reglementări şi stimulente care facilitează obţinerea unei reacţii organizate de promovare a sănătăţii la probleme şi dificultăţi de sănătate publică. Modul 1
Înălţime de lucru: În general, înălţimea la care sunt dispuse mâinile. Cea mai favorabilă înălţime de lucru în picioare este o suprafaţă de lucru la 50-100 mm sub nivelul cotului. Înălţimile de lucru pot varia în funcţie de statura lucrătorului şi de natura muncii. Munca migăloasă se face de obicei mai sus decât munca mai grosieră. Modul 7
Încărcătură mintală a muncii: O definiţie simplistă a încărcăturii este aceea de sarcină impusă oamenilor. Această definiţie atribuie încărcăturii o sursă exclusiv externă. Încărcătura poate fi mai bine definită prin percepţia acesteia. În percepţia încărcăturii, aceasta nu mai este dependentă doar de sarcina impusă, ci şi de persoana căreia i se impune sarcina. Încărcătura percepută este influenţată de capacităţile individului, dar şi de motivaţia de a îndeplini sarcina, de strategiile aplicate în asigurarea performanţei sarcinii, precum şi de dispoziţie. În literatura care tratează încărcătura mintală, cerinţele impuse de sarcină şi efectele acestor cerinţe asupra operatorului sunt, din păcate, descrise prin acelaşi termen, de „încărcătură”.
(Sursă: teza: „Măsurarea încărcăturii mintale la şoferi” de Dick de Waard) Modul 8
Îngrijire medicală primară: Îngrijirea medicală primară este acea îngrijire elementară accesibilă contra unui cost pe care o ţară sau o comunitate şi-l poate permite, prin metode practice, ştiinţifice şi sociale acceptabile. Referinţă: Declaraţia Alma Ata, OMS, Geneva, 1978. Modul 1
Loc de muncă: Limitele fizice în spaţiu în care o persoană îşi desfăşoară activitatea profesională; acesta include mese sau tejghele, scaune, butoane sau monitoare de control, iluminat şi alţi factori de mediu. Modul 7
Manipulare manuală a greutăţilor (MMG): Orice sarcină de manipulare efectuată de corpul uman are o „sursă de alimentare” principală. MMG include operaţiuni de ridicare, coborâre, împingere, tracţiune, transport şi susţinere. Modul 7
Marketing social: Un program care foloseşte strategii elaborate specific pentru a fi folosite prin intermediul presei, căilor de comunicare sau al altor mijloace, în scopul promovării unor obiceiuri, credinţe, produse, politici sau servicii în interesul sănătăţii publice. Domeniul cuprinde metode de marketing social bazate pe studii, cum ar fi grupuri de discuţii, anchete şi alte metode de colectare de date. Modul 9
Mecanism de feedback (în evaluarea programelor de PSLM): Feedbackul negativ este mecanismul de amortizare folosit în controlul şi reglementarea unui proiect, în scopul menţinerii programului de PSLM într-un echilibru stabil, predeterminat. Modul 3
Menţinerea capacităţii de muncă: Este definită prin suma activităţilor de la locul de muncă menite să menţină capacitatea de muncă, incluzând toate măsurile pe care angajatorul şi angajaţii, precum şi organizaţiile în cooperare de la locul de muncă le pot lua într-un efort concertat pentru a promova şi susţine capacitatea de muncă şi a mări capacitatea funcţională a tuturor persoanelor implicate în viaţa muncii, pe tot parcursul carierei lor. Modul 5
Mesaj: Prezentarea formală a unei informaţii pe care un comunicator încearcă să o transmită; conţinutul unui element promoţional. (Sursă: Health Communication, 2006, Thomas R.) Modul 9
Muncă în schimburi: Munca în schimburi este o practică de muncă ce are drept scop fructificarea tuturor celor 24 de ore ale zilei şi nu doar a zilei de lucru standard. Termenul de muncă în schimburi include atât turele lungi de noapte, cât şi acele programe de lucru în care angajaţii îşi schimbă turele. Modul 6
Muncă nesigură: Este definită şi deosebită de munca „standard” prin:
• un nivel redus de siguranţă în ce priveşte păstrarea locului de muncă
• un control redus la nivel individual şi colectiv asupra muncii (condiţii de muncă, venit, program)
• un nivel redus de protecţie (protecţie socială, protecţie împotriva concedierii sau a discriminării)
• venit insuficient sau vulnerabilitate financiară
Munca nesigură poate fi definită şi ca o formă de angajare cu un nivel redus de calitate şi cu puţine şanse de calificare şi avansare. Nesiguranţa provine dintr-o combinaţie a acestor elemente şi nu doar din unul singur. În general, se consideră că munca cu asemenea caracteristici creşte riscul de boală sau accidente. Modul 6
Nevoi de sănătate: Percepţia riscului pentru sănătate exprimată de o populaţie. Acestea se pot suprapune cu riscurile pentru sănătate, dar pot să nu coincidă cu riscurile identificate obiectiv. Modul 2
Normă întreagă/normă fracţionată: Durata programului de lucru poate varia între normă întreagă şi normă fracţionată, considerată zilnic, săptămânal sau pe parcursul unei vieţi. Definiţia a ce anume poate fi clasificat drept zi sau săptămână de lucru cu normă întreagă sau fracţionată diferă în funcţie de ţară şi etapă istorică. Modelul dominant al programului cu normă întreagă în multe ţări în ultimele decenii a fost (şi încă este) de 8 ore pe zi sau 40 de ore pe săptămână. Orice durată mai mică de atât poate fi teoretic considerată normă fracţionată. Modul 6
Obiectivele/ţintele proiectului de PSLM: Obiectivele proiectului de PSLM sunt rezultatele planificate sau care se intenţionează a fi obţinute din procesul de PSLM. Modul 3
Oboseală: Oboseala este pierderea capacităţii de muncă rezultată din munca prestată anterior. De obicei, este asociată cu o reducere a eficienţei şi a randamentului. Oboseala este o stare atât fizică, cât şi psihologică. Oboseala este considerată un declin al performanţelor psihologice şi/sau fizice cauzat de o extenuare prelungită, reducerea perioadei de somn şi/sau perturbarea bioritmului. De asemenea, are legătură şi cu încărcarea cu sarcini, lucrătorii obosind mai repede când ritmul lor de muncă este impus de un utilaj, munca este complexă sau monotonă. Modul 7
Organizarea muncii: „Organizarea muncii” este un concept larg, fără o definiţie strictă. Este modul în care este organizată şi gestionată munca. Se ocupă cu: proiectarea locului de muncă, distribuţia sarcinilor, regulamentele, procedurile, comunicarea, problemele interpersonale, stilurile de conducere şi supraveghere, procesul de luare a deciziilor…
În cadrul acestui curs, „organizarea muncii” este definită astfel:
„Organizarea muncii se referă la procesul de muncă şi practicile organizaţionale care influenţează proiectarea locului de muncă, inclusiv modul în care sunt structurate politicile de resurse umane. ” (Sursă: NIOSH) Modul 6
Parteneriat pentru promovarea sănătăţii: Un parteneriat pentru promovarea sănătăţii este un acord voluntar între doi sau mai mulţi parteneri de a lucra în colaborare pentru a obţine un set de rezultate comune. Modul 1
Părţi interesate: Indivizi, grupuri sau organizaţii care au un anumit interes în eficienţa programului, cum ar fi factori de decizie, finanţatori, administratori, personal, clienţi şi beneficiari. Modul 10
Pericol: Un pericol este un element care poate produce vătămare dacă nu este ţinut sub control. Rezultatul este vătămarea produsă de un pericol neţinut sub control. Modul 4
Plan de presă: Un plan elaborat pentru o acţiune de comunicare, care conţine obiectivele campaniei promoţionale, publicul ţintă şi mijloacele specifice de comunicare folosite pentru a ajunge la acel public (Sursă: Health Communication, 2006, Thomas R.) Modul 9
Pledoarie pentru sănătate: O combinaţie de acţiuni individuale şi sociale destinate acaparării angajamentului politic, a susţinerii prin politici, a acceptării sociale şi a susţinerii din partea sistemelor pentru un anumit obiectiv sau program de sănătate.
(Raportul întrunirii interagenţii pe problema strategiilor de pledoarie pentru sănătate şi dezvoltare: Comunicarea dezvoltării în acţiune. OMS, Geneva, 1995)
Asemenea acţiuni pot fi întreprinse de şi/sau din partea unor persoane individuale sau grupuri pentru a crea condiţii de viaţă benefice pentru sănătate şi pentru adoptarea de stiluri de viaţă benefice. Pledoaria este una dintre cele trei strategii majore de promovare a sănătăţii şi poate îmbrăca mai multe forme, printre care utilizarea mijloacelor de presă şi multimedia, influenţarea directă a politicilor şi mobilizarea comunităţii prin, de pildă, coaliţii de interese în jurul unei anumite probleme. Cadrele medicale au responsabilitatea majoră de a acţiona ca avocaţi ai sănătăţii la toate nivelurile societăţii. Modul 9
Post de lucru: Întreaga zonă de lucru controlată de un muncitor în timpul executării unei anumite sarcini sau ciclu de muncă. Modul 7
Poziţie: Postura generală a întregului corp (de exemplu în picioare, şezând, în genunchi) sau, mai precis, poziţia fiecărei componente a corpului/articulaţii în raport cu părţile învecinate sau cu amplitudinea maximă de mişcare a articulaţiei respective. Modul 7
Poziţie neutră: Poziţia corpului care reduce la minim stresul asupra corpului. Tipic, postura neutră este cea mai apropiată de mijlocul intervalului de mişcare posibilă într-o articulaţie. Modul 7
Poziţie vicioasă: Orice poziţie fixă sau forţată a corpului care diferă de poziţia firească, ducând la suprasolicitarea muşchilor, tendoanelor sau articulaţiilor. Modul 7
Preferinţe de sănătate: Preferinţele exprimate de o populaţie de a trece la acţiune în ce priveşte nevoile şi riscurile pentru sănătate. Acestea se pot sau nu suprapune cu riscurile şi nevoile reale pentru sănătate. Modul 2
Prezenteism: Lucrători prezenţi la locul de muncă, dar care, din cauze medicale, nu funcţionează la capacitate maximă. Referinţă: Termenul de „prezenteism” a fost inventat de prof Cary Cooper, psiholog specializat în managementul organizaţional de la Universitatea Manchester din Marea Britanie. Modul 1
Probabilitate a unui efect negativ: Se bazează pe studii ale incidenţei pe o anumită perioadă [densitatea incidenţei, ID sau densitatea incidenţei cumulate, CIR. Densitatea incidenţei indică procentul noilor cazuri (evenimente) apărute în populaţia ţintă, pe o anumită perioadă] sau pe studii ale prevalenţei (rata de prevalenţă, PR) la un anumit moment (punct de prevalenţă) sau pe o anumită perioadă (perioadă de prevalenţă) într-o populaţie definită. Modul 4
Productivitate: Rata în care sunt produse bunuri şi servicii, în special raportată la unitatea de muncă; rata productivităţii este un indicator al eficienţei cu care o întreprindere converteşte resursele în bunuri finite sau servicii. Modul 10
Profilaxia bolilor: Profilaxia bolilor constă în măsurile de prevenţie nu doar a apariţiei unei boli, cum ar fi reducerea factorilor de risc, ci şi încetinirea agravării şi reducerea consecinţelor după apariţia sa. Referinţă: adoptat după Glosarul de termeni folosiţi în seria „Sănătate pentru toţi” OMS, Geneva, 1984. Modul 1
Profit din capitalul investit (PCI): Exprimă profitul net, fără taxe şi impozite, ca procent din capitalul total (mediu) investit de o întreprindere (de exemplu, capital din împrumuturi, capital social), aşa cum apare în contabilitate; este exprimat ca rată procentuală şi nu în unităţi monetare. Modul 10
Proiect/program de PSLM: Este un set de acţiuni cu o înlănţuire logică, menite să dezvolte starea de bine şi de sănătate a angajaţilor şi care este adaptată la principiile de bază ale întreprinderii (de exemplu creşterea economică). Trebuie să bazeze pe o analiză aprofundată a nevoilor, să adopte cele mai importante valori şi cele mai realiste obiective. În plus, trebuie definite metodele şi costurile de implementare şi stabilite persoanele sau grupurile însărcinate cu implementarea proiectului. Toate aceste probleme vor fi convenite cu toţi participanţii. De asemenea, este important să se anticipeze posibile obstacole şi metodele de a le depăşi şi să se pregătească o metodologie de evaluare. Acest lucru permite organizatorilor PSLM să planifice, implementeze şi evalueze proiectul într-un mod raţional. Modul 3
Proiectarea postului de muncă: Proiectarea postului de muncă este procesul de combinare a mai multor elemente care formează un post de muncă, luând în considerare cerinţele organizaţionale şi ale lucrătorului individual, precum şi consideraţii de sănătate, securitate şi ergonomie. Procesul proiectării postului necesită potrivirea între capacităţile lucrătorului(lor) şi cerinţele impuse de sarcină. Modul 6
Promovarea sănătăţii: Promovarea sănătăţii este procesul care ajută oamenii să preia controlul şi să-şi amelioreze starea de sănătate. Referinţă: Carta de la Ottawa pentru promovarea sănătăţii. OMS, Geneva, 1986. Modul 1
Promovarea sănătăţii la locul de muncă (PSLM): Reprezintă eforturile combinate ale angajatorilor, angajaţilor şi societăţii de a îmbunătăţii sănătatea şi starea de bine a oamenilor la locul de muncă. Aceasta poate fi realizată prin combinarea mai multor factori: îmbunătăţirea organizării muncii şi a mediului de muncă; promovarea implicării active, încurajarea progresului personal. Modul 1
Promovarea sănătăţii mintale: Promovarea sănătăţii mintale include diverse strategii menite să aibă un impact pozitiv asupra acesteia. Promovarea sănătăţii mintale implică acţiuni care creează condiţii de viaţă şi medii care susţin sănătatea mintală şi permit oamenilor să adopte şi să menţină stiluri de viaţă sănătoase. Aceasta include o gamă de acţiuni care măresc şansele ca mai mulţi oameni să beneficieze de o sănătate mintală mai bună (Sursa: Organizaţia Mondială a Sănătăţii) Modul 8
Promovarea şi menţinerea capacităţii de muncă (PMCM): Concentrează aspectele de promovare a sănătăţii în direcţia menţinerii capacităţii de muncă. PMCM este definită aici prin activităţi de capacitare menite să crească şansele şi premisele angajatorilor şi ale lucrătorilor de a se ocupa de sănătatea personalului, de mediul lor, de comunitatea lor şi de a susţine resursele lor sociale.
Locul de muncă este privit ca un cadru sau ca o „arenă”, care oferă şanse aparte de promovare a sănătăţii lucrătorilor ca o comunitate, şi un sistem de luare a deciziilor, dispunând de resurse pentru sănătate şi, astfel, de promovare a sănătăţii, şi ca un mediu cu anumite expuneri şi, astfel, cu anumite îndatoriri în ce priveşte gestionarea şi combaterea expunerilor nocive. Modul 5
Public: Un set de oameni, gospodării sau organizaţii care citesc, văd, audiază sau sunt expuşi unui mesaj promoţional (Sursă: Health Communication, 2006, Thomas R.) Modul 9
Rata efortului perceput (ROP): Rata efortului perceput este o metodă de evaluare subiectivă a cantităţii de efort depuse de un lucrător. Tipic, ROP se măsoară folosind o scală (de exemplu Scala Borg), pe care lucrătorul îşi apreciază efortul de la foarte, foarte uşor (0/1) la foarte, foarte greu (7-10). Unele studii sugerează că amplasarea activităţilor musculare şi aerobice pe scala ROP aproximează grosier %CVM sau procentul din capacitatea aerobică maximă. Modul 7
Rentabilitate: Rentabilitatea este un termen de analiză tehnică folosit pentru a compara performanţele diferitelor investiţii (mai precis investiţiile făcute în programe de PSLM) dintr-un anumit sistem. Modul 10
Rentabilitatea capitalului investit (RCI): acelaşi lucru cu PCI. Modul 10
Repetiţie: Numărul eforturilor sau acţiunilor/sarcinilor efectuate într-o anumită perioadă de timp. Repetiţia poate fi măsurată pe minut, oră sau zi de lucru (de exemplu, 3/minut, 25/oră, 30/schimb). Modul 7
Responsabilitatea socială a întreprinderii: Reprezintă angajamentul pe termen lung al întreprinderii de a se comporta etic şi de a contribui la dezvoltarea economică, îmbunătăţind în acelaşi timp calitatea vieţii angajaţilor şi a familiilor lor, precum şi a comunităţii locale şi a societăţii în general. Referinţă: Consiliul Afacerilor Mondiale pentru o dezvoltare durabilă în publicaţia "Making Good Business Sense" de Lord Holme şi Richard Watts. Modul 1
Risc: Riscul este definit generic prin probabilitatea de apariţie a unui efect negativ (vătămare). Astfel, riscul înseamnă potenţialul de impact (convenţional negativ) al unui eveniment, determinat de combinaţia dintre probabilitatea de apariţie a unui eveniment şi impactul său după apariţia evenimentului. Modul 4
Riscul în sănătatea şi securitatea în muncă: Este posibilitatea ca un individ să se îmbolnăvească sau să fie accidentat din motive profesionale. Nu este observabil. În practica evaluării de risc S&SM, va fi luată în considerare şi gravitatea efectului (vătămării). Risc = probabilitatea (de a se întâmpla un eveniment) X efectul advers (pierderea potenţială cauzată de eveniment). Modul 4
Riscuri pentru sănătate: Riscurile obiective pentru sănătate dintr-o populaţie care au fost stabilite de o cercetare ştiinţifică. Acestea pot proveni din mediul de muncă, dintr-un mediu mai larg sau din obiceiuri personale. Modul 2
Risc relativ estimat: Riscul relativ estimat, OR (folosit în studii caz-control) este o măsură indirectă a riscului oamenilor (cazurilor) bolnavi (expuşi):
OR = (cazuri expuse/cazuri neexpuse): (lot martor expus/lot martor neexpus) Modul 4
Satisfacţia muncii: Măsura în care eşti mulţumit de munca prestată şi de condiţiile în care lucrezi. Modul 1
Sănătate: stare completă de bine fizică, socială şi mentală şi nu doar absenţa bolii sau a infirmităţii. Sănătatea este o resursă a vieţii de zi cu zi, nu scopul vieţii. Este un concept pozitiv, care pune accentul pe resursele sociale şi personale, precum şi aptitudinile fizice. (Constituţia OMS, 1948). În contextul promovării sănătăţii, sănătatea a fost considerată o stare mai puţin abstractă şi mai mult un mijloc de atingere a unui scop exprimat în termeni funcţionali, ca o resursă ce permite oamenilor să ducă o viaţă individuală, socială şi economică productivă. Referinţă: Carta de la Ottawa pentru promovarea sănătăţii. OMS, Geneva, 1986. Modul 1
Sănătate mintală: Sănătatea mintală poate fi conceptualizată ca o stare de bine în care individul este conştient de propriile aptitudini, poate face faţă stresului obişnuit al vieţii, poate munci productiv şi îşi poate aduce contribuţia într-o comunitate. În acest sens pozitiv, sănătatea mintală este fundamentul stării de bine şi al funcţionării eficiente pentru un individ şi pentru o comunitate. Acest concept central al sănătăţii mintale persistă în diversele sale interpretări din diferite culturi (Sursa: Organizaţia Mondială a Sănătăţii) Modul 8
Sănătate publică: Ştiinţa şi arta promovării sănătăţii, prevenirii bolilor şi prelungirii vieţii prin eforturi organizate ale societăţii. Modul 1
Sănătate şi securitate în muncă: Este un domeniu interdisciplinar care se ocupă cu protejarea securităţii, a sănătăţii şi a stării de bine a oamenilor implicaţi într-o activitate sau angajaţi. Poate proteja, de asemenea, colegii de muncă, familia, angajatorii, clienţii, furnizorii, comunităţile învecinate şi alţi membri ai publicului larg asupra cărora mediul de muncă are un impact. Modul 1
Schemă de stimulente: O strategie elaborată în scopul încurajării angajaţilor de a-şi creşte productivitatea în schimbul unei părţi din profitul companiei sau al altor beneficii. Modul 1
Scopul proiectului PSLM: Scopul proiectului PSLM este suma tuturor rezultatelor proiectului, a tuturor cerinţelor şi caracteristicilor acestuia. Modul 3
Sector de stat: Segment al comunităţii de afaceri deţinut şi controlat de guvern. Modul 1
Sector privat: Comunitatea de afaceri sau comercială din întreprinderi private şi independentă de proprietatea statului. Modul 1
Serviciu public: Departamente şi personal responsabile cu administraţia publică. Modul 1
Sindicat: O organizaţie a angajaţilor, care acţionează colectiv pentru protecţia şi susţinerea reciprocă şi este interesată în principal de salarii şi condiţiile de muncă. Sindicatele sunt reprezentanţii lucrătorilor în negocierile cu angajatorii şi guvernul. Modul 1
Stil de viaţă (stiluri de viaţă benefice sănătăţii): Stilul de viaţă este un mod de viaţă bazat pe modele concrete de comportament care sunt rezultatul combinaţiei caracteristicilor individuale cu interacţiunile sociale şi condiţiile de viaţă socioeconomică şi de mediu. Modul 1
Stres profesional: Stresul profesional este un tipar de reacţii care apar când lucrătorilor li se impun sarcini de muncă necorespunzătoare cunoştinţelor, aptitudinilor şi capacităţilor lor şi care îi forţează să se adapteze. Aceste solicitări pot avea legătură cu presiunea timpului sau a cantităţii de muncă (solicitări cantitative), cu dificultatea muncii (solicitări cognitive), cu empatia pe care o implică (solicitări emoţionale) sau chiar cu incapacitatea unei persoane de a-şi exprima sentimentele la locul de muncă (Sursă: Fundaţia Europeană de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă şi muncă) Modul 8
UMEPO: Acronimul UMEPO poate fi folosit pentru a descrie sistemul om-muncă. Grupând elementele sistemului om-muncă, putem identifica următoarele categorii: Factori Umani; Mediul; Echipamentele; Produsele; Organizarea muncii. Modul 6
Utilizarea evaluării: Utilizarea conceptelor şi datelor unei evaluări de către factorii de decizie şi alte părţi interesate, fie la nivelul conducerii de zi cu zi, fie la niveluri mai înalte de finanţare şi dezvoltare de politici. Modul 10

Resurse

Tilia Bousios — Fri, 05 Jun 2009 10:02:00 GMT

Material Publicitar

Tilia Bousios — Fri, 05 Jun 2009 09:30:00 GMT

Documente Cheie

Tilia Bousios — Fri, 05 Jun 2009 09:29:00 GMT

Temele exerciţiului

Tilia Bousios — Fri, 05 Jun 2009 09:15:00 GMT

Instrucţiuni privind redactarea şi trimiterea exerciţiului pentru cursul

Daniel Dodoc — Fri, 05 Jun 2009 09:14:00 GMT

Cerinţe generale

Recomandările on-line ale îndrumătorului

FORUMURILE VIRTUALE

SCRIEŢI LECTORULUI DV

Alegerea temei proiectului

Pregătirea redactării Exerciţiului

Redactarea exerciţiului

Trimiterea Exerciţiului şi a Prezentării exerciţiului pentru curs:

Evaluarea Exerciţiului

E-Learning

Daniel Dodoc — Thu, 04 Jun 2009 12:40:00 GMT

Bun venit în componenta de E-learning a proiectului AGROSH+. Apăsaţi pe oricare dintre modulele de mai jos pentru a accesa materialul modulelor.

Bun venit pe website-ul AGROSH+

Daniel Dodoc — Wed, 26 Nov 2008 14:22:07 GMT

Proiectul "SSM+ pentru sectorul Agricol European - Stimularea creșterii în zonele rurale prin consolidarea capacităților furnizorilor (și beneficiarilor) de medicina muncii și servicii de sănătate și securitate în muncă" - AGROSH+ (denumit în continuare proiectul AGROSH+) își propune să consolideze cunoștințele și expertiza acelor experți în domeniul SSM (medicii de medicină muncii și inginerii în domeniul securității și sănătății la locul de muncă) care își oferă serviciile întreprinderilor care desfășoară activități în cadrul sectorului agricol (mai multe subsectoare sunt incluse).

Ideea acestui proiect rezulta dintr-o analiza realizată la nivel național (in 5 tari - Bulgaria, Grecia, Irlanda, Spania si Romania) de Fundatia ROMTENS cu sprijinul partenerilor sai. Analiza a arătat că există o nevoie stringentă de cunoștințe specifice adaptate si articulate ca pachete de formare, pentru experții în domeniul securității și sănătății ocupaționale și medicii de medicină muncii care oferă servicii sectorului agricol.

Ca urmarea a acestei concluzii, Fundația ROMTENS și partenerii săi (Institutul de Medicină Preventivă pentru Mediu și Sănătate Ocupațională - PROLEPSIS din Grecia, Fundația "Centrul pentru Securitate și Sănătate la Locul de Muncă" - FCBZR din Bulgaria, Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș Timișoara - UMFVBT din România și Centrul de Cercetare pentru Muncă Irlanda - WRC din Irlanda) au decis să reunească expertiza lor în domeniile securității și sănătății in muncă și medicina muncii și să elaboreze un proiect care să vizeze colectarea, adaptarea și ajustarea cunoștințelor fiecărui partener adresându-se nevoii identificate și evaluate. Ca rezultat, propunerea de proiect AGROSH+ a fost scrisă și depusă cu succes pentru finanțare în România în martie 2016, la programul ERASMUS+ / Parteneriate Strategice / Instruire.

Proiectul a început la 1 septembrie 2016 și se va încheia la 31 august 2018. Proiectul AGROSH+ dorește să ofere o perspectivă diferită asupra serviciilor de siguranță și sănătate ocupațională furnizate companiilor din agricultură prin sporirea competențelor furnizorilor de servicii (medicii de Medicina Muncii și experții în SSM); Cele două cursuri de instruire, câte unul pentru fiecare dintre categoriile profesionale menționate, vor fi dezvoltate luând în considerare particularitățile locurilor de muncă din agricultură (de la riscurile profesionale la bolile profesionale) și testate cu experți care sunt în prezent implicați în furnizarea acestor servicii pentru companiile din mediul rural. Aceste două cursuri de formare, împreună cu o orientare dedicată utilizatorilor finali, reprezintă cele mai importante rezultate ale proiectului nostru.

Navigând pe acest website, veți găsi mai multe informații despre acest proiect, despre partenerii din proiect și despre rezultatele acestuia. Dacă sunteți expert sau furnizor de servicii (fie un specialist în medicina muncii, fie un expert în domeniul securității și sănătății in muncă) și sunteți interesat să vă îmbunătățiți cunoștințele în domeniul securității și sănătății și / sau al medicinii muncii, vă rugăm să vă înregistrați gratuit pe platforma de e-learning . Dacă sunteți pur și simplu interesat de domeniile pe care proiectul le abordează și dacă aveți nevoie de mai multe informații, vă rugăm să ne contactați la adresa office@romtens.ro.